mesajul

joi, 11 august 2016

ULTIMA ÎNVÃŢÃTURÃ A LUI ISUS ÎNAINTEA ÎNÃLŢÃRII

        A sosit ceasul. Acum Mă voi întoarce la Tatăl, dar nu vă las singuri, de aceea v-am dat Sfântul Sacrament, pe Cristosul vostru, ca hrană pentru sufletele voastre. Am să vi-L trimit pe Prietenul: Sfântul Duh. El vă va conduce. Încredințez sufletele voastre luminii Lui și El va încheia învățătura.          
- Ne părăsești? Acum? Pe acest munte? - toți cad în disperare.
- Nu ne lăsa singuri pe acest pământ. Doamne! Te iubesc de la Nașterea Ta până la Moartea Ta, de la Moartea Ta până la Învierea Ta, Te voi iubi veșnic. M-ar întrista nespus dacă nu ai mai fi printre noi. Ai ascultat rugăciunea tatălui lui Elizeu. I-ai ascultat pe mulți! Doamne, acum ascultă-mă și pe mine! - imploră în genunchi Isac, împreunându-și mâinile.
- În următorii ani m-ai vesti pe Mine, sau ai avea parte de slava martiriului. Ai fi fost capabil să mori ca martir pentru Mine, când am fost doar un copil, dar acum îți e teamă să o faci, când am înviat în slavă?
- Doamne, slava mea este să Te urmez pe Tine. Sunt sărac și simplu. Tot ceea ce am putut să îți dau am dat doar din bună intenție. Acum vreau doar un singur lucru: să Te urmez. Dar mai bine fie după voia Ta acum și pururea și-n vecii vecilor.
          Isus își pune mâna pe capul lui Isac și-l mângâie cu blândețe apoi, întorcându-se spre ceilați vorbește așa:
- Nu mai aveți alte întrebări? Acestea sunt ultimele învățături. Vorbiți acum Învățătorului vostru! Vedeți copiii cum se încred în Mine?
          Într-adevăr Marziam îl îmbrățișează pe Isus, la fel cum nici Isac nu s-a sfiit să-și descopere dorul..
- Da, într-adevăr....mai avem întrebări...- spune Petru.
- Atunci, spuneți!
- Păi, aseară când ai plecat de la noi, am vorbit despre lucurile pe care ni le-ai spus. Multe gânduri ne frământă din cauza cuvintelor Tale. Și ieri și azi ai vorbit despre erezie și divizare, care în curând vor apărea. Așadar trebuie să fim atenți cu cei care vor să ni se alăture deoarece poartă sămânța ereziei și a schismei.
- Așa crezi? Oare Israelul nu se împarte imediat, în timp ce se apropie de Mine? Oare ai vrut să spui: Israelul care Mă iubește nu va fi niciodată eretic și divizat? Nu-i așa? Dar oare, a fost vreodată unit – vreodată, cu secole în urmă, sau la înființarea lui? A început să Mă urmeze unit? Adevăr vă spun că erezia și-a înfiltrat deja rădăcinile în el.
- Dar...
- Dar în spatele unei credincioșii aparente, de secole este idolatru și eretic. Le cunoșteți idolii. Și ereziile. Și neevreii vor fi mai buni decât ei. De aceea nici nu-i exclud și voi să faceți la fel!
          Aceasta va fi pentru voi una dintre cele mai dificile sarcini. Știu. Dar aduceți-vă aminte de profeți! Au profețit(105) chemarea neevreilor și împietrirea lor (106). De ce ați vrea să închideți porțile Raiului în fața celor care Mă iubesc și se grăbesc spre Lumina pe care sufletul lor o caută de atât de multă vreme? Îi credeți mai păcătoși decât pe voi, doar pentru că până acum nu L-au cunoscut pe Dumnezeu, pentru că și-au urmat propria religie și o vor urma până ce nu vor fi atrași de a noastră? Nu o puteți face. Adevăr vă spun, sunt de n ori mai buni decât voi, cu toate că religia lor nu este sfântă totuși trăiesc în modul oamenilor sfinți.
          Oamenii drepți nu lipsesc din niciuna dintre națiuni sau religii. Dumnezeu privește la faptele și nu la vorbele oamenilor. Și dacă vede un neevreu care urmându-și inima, făptuiește ceea ce dictează Legea de pe Sinai, de ce ar fi urâciune în ochii Săi? Nu este oare mai demn de laudă - atunci când un om, care nu cunoaște legile lui Dumnezeu și anume ce nu este voie să facă pentru că este rău, nu comite păcatul, în lumina a ceea ce el cunoaște și, cu loialitate perseverează în asta - decât cel care-L cunoaște pe Dumnezeu, țelul vieții omenești, Legea, care îl ajută să-l atingă și cu toate acestea speculează și adaptează propriei voințe poruncile desăvârșite? Ce credeți? Că Dumnezeu îi iubește pe oportuniști, pe care Israel i-a clădit împotriva ascultării, pentru ca să nu trebuiască să renunțe la desfrânare? Ce credeți? Când un neevreu părăsește această lume și până la moarte a trăit ascultând de Dumnezeu, potrivit conștiinței sale, oare Dumnezeu îl va disprețui? Adevăr vă spun că Dumnezeu judecă faptele oamenilor, iar Cristos – judecătorul tuturor oamenilor – îi va răsplăti (107) pe aceia în care dorul sufletului vorbește prin cuvântul lăuntric ca să atingă țelul suprem al omului: să se unească în Creator, pentru păgâni, în Dumnezeul necunoscut, care este sfânt și drept, care stă deasupra falșilor dumnezei ai Olimpului.
          Băgați de seamă să nu deveniți sminteală în ochii neevreilor! Și așa de prea multe ori Dumnezeu a fost luat în derâdere din cauza faptelor copiilor poporului ales. Să nu gândiți că voi sunteți singurii moștenitori ai comorii și meritelor Mele! Eu am murit pentru evrei și pentru neevrei. Împărăția Mea va fi a tuturor. Nu abuzați de răbdarea lui Dumnezeu, spunând: ”Pentru noi, totul e posibil”. Nu. Eu vă spun. Nu mai este un popor sau altul. Există doar poporul Meu. Au aceeași valoare potirele expuse în Templu, ca cele care sunt folosite pentru ospățul lui Dumnezeu. Ba mai mult, multe potire – pe care le folosesc în Templu, dar nu în cel al lui Dumnezeu, - vor fi aruncate și, cu toate că nu cunosc tămâia, vinul, uleiul, și mirul, dar năzuiesc după ele, ca să se umple cu ele, și folosindu-le, vor ajunge spre slava lui Dumnezeu.
          Nu cereți mult de la nenevrei! Ajunge dacă au credință și se supun Cuvântului Meu. Se va naște o nouă tăiere împrejur în locul celei vechi. De acum înainte trebuie tăiată împrejur inima oamenilor sau mai degrabă sufletul lor, ceea ce e și mai bine decât inima. În locul sângelui celor tăiați împrejur – care vă curăță de acea concupiscență ce l-a exclus pe Adam din Rai – Mi-am dat propriul Sânge curat. Nu îi înjosiți pe neevrei! Nici Dumnezeu nu l-a disprețuit pe Abraham. Datorită faptului că era un om drept l-a ales (108) ca părinte al poporului Său, înainte ca circumcizia să-i fi tăiat carnea. Dacă Dumnezeu s-a întors către Abraham pentru ca să mijlocească poruncile Lui, chiar dacă nu era încă tăiat împrejur și voi trebuie să faceți la fel: învătați-i Legile Domnului! Aduceți-vă aminte câte păcate au comis deja aceia care au fost tăiați împrejur! Așadar, nu fiți neîndurători față de ei!
          - Dar atunci trebuie să le vorbim despre ceea ce Tu ne-ai învățat? Nu vor înțelege nimic pentru că nu cunosc Legea.
          - Așadar voi asta credeți? Oare Israel mi-a înțeles Cuvântul? Deși cunoaște Legea și Profeții.
          - E adevărat.
          - Fiți atenți! Veți spune ceea ce Sfântul Duh vă va insufla. Nu vă fie teamă de ceea ce trebuie să spuneți, deoarece El vă va învăța cuvânt cu cuvânt ce veți spune.
          Iar când se vor ridica printre voi profeți falși, care vor propovădui gânduri proprii ce par inspirate și vor deveni eretici, voi puteți lupta împotriva cuvintelor și învățăturilor lor eretice cu instrumente mult mai puternice. Nu vă îngrijorați. Sfântul Duh vă va călăuzi. Iar Eu niciodată nu spun ceea ce nu se împlinește.
          - Și ce să facem cu ereticii?
          - Luptați din toate puterile împotriva ereziei, dar utilizați toate instrumentele ca să-i întoarceți înapoi la Dumnezeu pe eretici! Căutați neobosit oile pierdute pentru ca să se întoarcă la Turmă. Rugați-vă și faceți penitență, să se roage și să facă și ei penitență! Mergeți și rugați-i pe cei curați cu inima să facă sacrificii, deoarece datorită acelora frații voștri se convertesc. Pătimirea lui Cristos continuă în cea a creștinilor. Nu v-am exclus din munca mântuirii lumii. Voi, cu toții, sunteți membrele aceluiaș trup. Ajutați-vă unii pe alții! Cel care este sănătos și puternic, să lucreze și în locul celor mai slabi! Cei care sunt împreună, să-și întindă mâinile și să-i cheme pe frații rătăciți departe!
          - Cu toții vor fi în aceeași casă?
          - Da.
          - Din mai multe motive. Ei vor purta numele Meu. Vor fi glorificați prin Numele Meu. Vor lupta pentru ca să vestească și în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii  și să Mă cunoască. Lăsați-i să lucreze pentru că cine nu este împotriva Mea este cu Mine. Sărmani copii! Munca lor niciodată nu va fi desăvârșită și nici meritele nu vor fi depline. Nu pot trăi în Mine dacă se rup de turmă. Operele lor rămân mereu neterminate. Vă rog să-i atenționați și pe urmașii voștri: fiți întotdeauna lângă ei! Să nu spuneți ca fariseii: ” Nu mă duc acolo, nu cumva să mă întinez”. Sau din lene, să spuneți: ” Nu mă duc pentru că este cine să-L vestească pe Domnul”. Mergeți! Vă spun, mergeți! La toți oamenii. Până la marginea pământului ca să cunoască toate învățăturile Mele și Unica Mea Biserică și pentru ca sufletele să poată intra acolo.
          - Faptele Tale, să le spunem sau să le scriem?
          - V-am spus deja. Sfântul Duh vă va da sfaturi ca să vorbiți sau tocmai să tăceți, așa cum situația o va cere. Veți ști. Ceea ce am făcut, sau a fost acceptat sau a fost respins. Au fost cazuri când cei care Mă urau au apucat și arme împotriva Mea. M-au numit Belzebub, atunci când în văzul tuturor am făptuit minuni. Ce vor spune când vor afla că am făcut lucruri supranaturale? Vor blestema și mai abitir, iar pe voi vă vor prigoni înainte de vreme. De aceea să tăceți până când va veni timpul să vorbiți!
          -Dar dacă acel ceas va veni doar atunci când noi, martorii vom fi deja morți?
          -În Biserica Mea, întotdeauna vor fi preoți, oameni de știință, profeți, exorciști, spoveditori, cei care vor face minuni, cei de care tocmai va fi nevoie, pentru ca oamenii să primească de la Ea ceea ce au nevoie. Cerul: Biserica triumfătoare nu lasă de izbeliște Biserica care învață (predă- n.tr.), care va veni în ajutorul Bisericii luptătoare. Nu este vorba de trei trupuri. Nu sunt despărțite, fiindcă sunt una în iubire și în țelul lor: a iubi Iubirea și, prin ea, a ajunge în Rai. De aceea, Biserica luptătoare  trebuie să ajute, cu toate ca s-a născut pentru izbândă, și mai trebuie să ispășească pentru lipsurile ei și pentru care încă nu a dat socoteală în fața Dreptății dumnezeiești. În Trupul Mistic, totul trebuie făcut din iubire, pentru iubire. Pentru că iubirea este sângele care circulă prin ea. Ajutați-i pe frații voștri care ispășesc! V-am spus despre faptele de milostenie ale trupului și cum vor primi acestea răsplata în Paradis, tot așa veți avea parte de răsplată și pentru faptele de milostenie sufletești. Adevărat vă spun, ca rugăciunea spusă pentru ca morții să ajungă în Rai este marea operă a carității, pe care Dumnezeu o binecuvântează, iar decedații vor fi recunoscători. La învierea în trup, cu toții veți sta în fața lui Cristos, Judecătorul și, printre aceeia, pe care îi voi binecuvânta, vor fi și credincioșii care s-au rugat și au ispășit pentru eliberarea celor decedați. Aceasta eu v-o spun. Nici o faptă bună nu rămâne fără rod și mulți vor străluci în Ceruri, care nu au predicat, nu au slujit, nu au avut parte de drumuri apostolice, nu au avut însărcinări deosebite, ci doar pur și simplu s-au rugat pentru frații lor în suferință și pentru eliberarea sufletelor celor decedați. Acești preoți, apostoli, victime, pe care îi vede doar Dumnezeu, își vor primi și ei răsplata slujbașilor lui Dumnezeu întrucât viața lor este o jertfă zilnică pentru frații lor și pentru slava lui Dumnezeu. Adevărat vă spun că multe căi duc la viața veșnică, și aceasta este una care este atât de dragă Inimii Mele. Mai aveți întrebări? Spuneți!
          -Doamne ne-am gândit și ieri și altădată la spusele Tale: Voi sta acolo pe cele douăsprezece tronuri și veți judeca asupra celor doisprezece triburi ale lui Israel”. Dar noi suntem acum doar unsprezece....
          - Alegeți un al doisprezecelea! Petru, aceasta să fie sarcina ta!
          - A mea? Nu, Doamne, să nu fie a mea. Alege Tu pe cineva!
          - Eu odată am ales și i-am învățat pe cei doisprezece. Iar după aceasta l-am numit și pe conducătorul lor. Apoi le-am dat Harul și am suflat asupra lor cu Duh Sfânt. Acum, este treaba lor să pășească mai departe, deoarece ei nu mai sunt niște copii neajutorați.
          - Măcar spune-ne unde să-l căutăm!
          - Bine. Aceștia sunt aleșii turmei – spune Isus arătând spre mulțimea adunată din cei șaptezeci și doi.
          - Nu, nu pe noi, Doamne! Nu pe noi! Ne sperie acel loc al trădătorului – imploră ei.
          - Să fie Lazăr! Vrei Doamne?
          - Iosif din Arimateea? Nicodim?
Isus tace.
          - Da, să fie Lazăr!
          - Celui mai bun prieten vreți să oferiți acel loc pe care voi nu l-ați vrut?
          - Doamne, aș vrea să zic ceva, spune Zelotul.
          - Spune.
          - Sunt convins că dacă Lazăr ar accepta, din iubire pentru Tine, ai uita al cui a fost acel loc. Însă nu îl recomand din alte motive. Virtuțile spirituale ale lui Lazăr se găsesc în multe din sufletele smerite ale turmei Tale. Și după părerea mea ar fi bine să alegem de acolo, ca nu cumva credincioșii să spună că am avut în fața ochilor puterea și bogăția lui și nu virtuțile sale, așa ca fariseii.
          - Bine grăiești Simone. Ai grăit adevărat fără ca prietenia față de Lazăr să te fi făcut să taci.
          - Să fie Marziam al doisprezecelea apostol! El e copil încă.
          - Aș primi acest loc, ca să dipară acel gol hâd, dar nu sunt demn de asta. Cum aș putea eu vorbi adulților cu mintea unui copil? Tu știi, Doamne, de vorbesc adevărul.
          - Ai dreptate. Dar nu vă pripiți! Va veni timpul și cu toții vă veți mira, cât vă veți da seama că v-ați gândit la acelaș lucru. Până atunci rugați-vă! Acum plec. Rugați-vă. Îmi iau rămas bun de la voi. Fiți cu toții în Betania în a unsprezecea zi a lui ZIV!
          Se ridică, în timp ce cu toții își pleacă fețele la pământ. Îi binecuvintează iar lumina care precede apariția lui și-L învăluie când se îndepărtează, și acum îl împresoară și-L face dispărut din fața ochilor lor.

Note:
(105) Au profețit chemarea neevreilor: vezi Is 45, 14-17; 49, 5-6; 55, 5; Ier 16, 19-21;  Mic, 4, 1-2; Zah, 8, 20-23
(106) Împietrirea evreilor: vezi Exod 32, 7-10; 33, 5; 34, 8; 2 Cronici 30, 7-8; 36, 14; Ier 3, 6-25; 4, 1-4; 7, 21-28; Ez 2, 3-8; 3, 4-9; 6, 11-14; 7, 15-27; 8, 2-12; 20, 22; Și aici în paragraful 177.4
(107) Îi răsplătește: pentru că devin parte a sufletului Bisericii, scrie MV într-unul din manuscrise.
(108) L-a ales: vezi de ex. Facerea 12, 1-3.7.


Sursa: “Evanghelia, asa cum mi-a fost revelata” – Maria Valtorta, vol. 10.